Ne place să îi luăm la pas, să ne bucurăm de traseele lor, de aerul curat de aici, de priveliștile uluitoare, dar câți dintre noi cunosc cu adevărat munții Carpați? Iată mai jos câteva informații pe care trebuie să le știi înainte de a porni la o drumeție prin munții Carpați.
Denumirea munților Carpați este asociată cu multe lucruri. Istoricii ar spune că numele munților provine de la vechile triburi dacice numite „carpes” sau „carpi” care locuiau în zona Moldovei și până la Nistru. Ei făceau parte din așa-numiții dacii-liberi și au fost considerați de romani un pericol real pentru provinciile Dunării de Jos. Se presupune că după retragerea Aureliană, ei ar fi recucerit o mare parte din teritoriile provinciei romane Dacia.
Dar, atât cu lecția de istorie! Revenim la denumirea munților și, etimologic vorbind, numele de „Carpați” vine de la cuvântul proto-indo-european „sker/ker” care nu înseamnă altceva decât „piatră”. Dacă ai luat la pas munții Carpați, cu siguranță ai observant o mulțime de formațiuni stâncoase. În latină „carpe” înseamnă „muntele tău”, iar alte variante aduc în discuție tot un cuvânt proto-indo-european: „kwerp” care înseamnă „a întoarce/a îndoi”. Dacă este să ne uităm la forma Carpaților, totul este posibil, ei formând un adevărat arc din Cehia și până în Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia. De dragul metaforei, nouă ne place să credem că toate cele trei variante sunt valide în același timp: carpii ar fi fost oameni puternici, ca piatră muntelui lor. 😊
Acum că știm ce-i cu denumirea, haide să descoperim câte ceva și despre vârsta munților Carpați. Ei s-au format acum mai bine de 50 milioane de ani, cam în aceeași perioadă cu Alpii. Dacă tot am ajuns la cifre, îți mai spunem că acești munți acoperă 190 000 km pătrați și, după munții Alpi, sunt cel mai întins lanț muntos din Europa. De notat este că mai bine de 50% + 1 din din suprafața lor se află pe teritoriul țării noastre.
În Munții Carpați se află cel mai mare lanț vulcanic din Europa, iar ultima activitate vulcanică a munților a avut loc în urmă cu 30 000 de ani, tot pe teritoriul României, mai exact, în muntele Ciomatul, lângă Harghita. Aici se află și singurul lac vulcanic din Europa: lacul Sfânta Ana. O altă curiozitate din această zonă o reprezintă muntele Puturosu (Puciosul) – un vulcan stins – care surprinde prin niște formațiuni unice: peșterile „ucigătoare” care emană sulf. Localnicii le folosesc în tratarea reumatismului. De exemplu, grota Sulfuroasă de pe versantul Sud-Vestic al muntelui te întâmpină încă de la intrare cu un miros înțepător, căci prin gura grotei ies zilnic peste 3 000 m³ de gaz sulfurat, o emanație post-vulcanică cu cel mai mare debit din Europa.
Nu degeaba se spune „Wild Carpathia”, aici trăind cea mai mare populație de animale sălbatice: urși bruni, lupi, capre negre și râși, iar cea mai mare concentrație se află…ghici unde? Tot pe teritoriul României. Dacă trecem la plante, în munții Carpați se află o treime din toate speciile de plante din Europa, cu peste 1 350 specii, dintre care 116 doar aici. Dar Carpații nu sunt bogați doar în specii de plante și animale, ci și în aur, fier și argint. Se știe că, după ce Traian a cucerit Dacia, au fost transportate către Roma peste 165 tone de aur și peste 330 tone de argint.
Sfinxul din Munţii Bucegi este o curiozitate a naturii. Pentru că are aceeaşi înălţime ca Sfinxul egiptean, unii cercetători sunt convinși că el a fost realizat de oameni și ar înfăţişa o zeitate. Grupa munților Bucegi sunt cunoscuți pentru fenomene energetice majore care revitalizează corpul uman, nu e de mirare că în trecut aici se aflau locurile sfinte al triburilor, iar vârful Omul era locul unde Saturn era venerat.
Munții Carpați ascund o mulțime de mistere, o parte dintre acestea le poți descoperi doar dacă iei muntele la pas, către vârfurile sale cele mai înalte. Hai cu noi în drumeție și încarcă-te cu energia magică a muntelui!
